Atacată:

- este toxică, dăunătoare, ar produce cancer, are substanţe dăunătoare, (inhibitorii de proteaze, fitoestrogeni, antienzime, lecitine, acid fitic, ce ar dăuna Fe, Ca, Zn şi antitiroiniene), este pentru animale.

- ar produce: pubertate precoce, ar tulbura creşterea, ar da sterilitate, ar produce deformaţii osoase şi tulburări tiroidiene.

 

Argumente ce le infirmă:

- osteoporoza, bolile dislipidemice, bolile cardiovasculare şi cancerul, sunt mai scăzute în regiunile unde se consumă soia în cantitate mare, de întreaga populaţie, ca în ţările asiatice, unde alimentaţia este vegetariană sau semivegetariană, săracă în grăsimi  şi colesterol (ce se găseşte doar în produsele animală), faţă de ţările apusene unde soia nu este  încă un aliment uzual.

- în Asia se consumă soia de mii de ani şi patologia cardi-acă şi neoplazică este foarte scăzută.

- în China unde soia este aliment tradiţional, infarctul de miocard e de 10 ori mai rar ca în America.

- Japonezii au o viaţă  lungă, consumând soia pe plan naţional, iar cancerul de sân este foarte scăzut faţă de americane sau europene.

- pentru că soia este consumată în cantitate mare în Asia, nu o putem acuza că ar produce „sterilitate” şi asiaticii ar fi pe cale de dispariţie.

- în Asia cancerul de colon, de prostată şi de sân sunt mai scăzute de 4-5 ori(deoarece le preîntâmpină) faţă de Europa şi America, dar predomină cancerul de esofag şi stomac, datorită alcoolului şi consumului crescut de peşte sărat sau prăjit.

- asiaticii îşi pierd această rată scăzută de cancer de sân, prostată sau colon, când emigrează în America, deoarece se pare că alimentaţia cu soia le-o conferă (1Kg. grătar- 400 ţig.)

- date recente: soia conţine doi inhibitori ai cancerului:

- Browman Birk ce previne activitatea unor gene cancerigene

- Kunitz ce inhibă carcinogeneza indusă chimic.

 

Soia – componente biochimice.

Soia conţine trei substanţe fitochimice foarte complexe ce se numesc izoflavone sau flavonoide: genisteina, daidzeina şi glicetina ce au multiple acţiuni:

- Inhibă enzima PTK (protein-tirozin-kinaza) ce poate încetini creşterea tumorilor agresive.

- Efecte antioxidante asupra RLDO

- Rup lanţurile ADN din celulele maligne

- Încetinesc proliferarea neoplazică şi formarea metastazelor, prin inhibarea angiogenezei.

- Inhibă 5 alfa-reductaza, stopând hipertrofia prostatei.

- Laptele de soia are genisteină, ce consumată la vârstă fragedă, protejează sânul pentru a nu fi afectat la vârsta adultă de DMBA (di-metil-benz-antracen), cancerigen şi alte studii arată că aceasta, ar maturiza diferenţierea celulelor mamare pentru a preîntâmpina apariţia cancerului mai târziu. (Alabama)

- Apariţia pubertăţii este mai precoce ca acum 100 de ani.

Germania între 12-13 ani, limite 9-17 ani, la peste 17-20% ţesut adipos, apare menarha. Soia conţine fitoestrogeni, acţionează pe receptorii estrogenici ca agonişti sau antagonişti.

Efectele fitoestogenilor sunt diverse:

- protejează apariţia cancerului de prostată, sân dar şi de colon, stomac şi plămân, mai mult chiar şi asupra unor boli cronice ca ateroscleroză şi osteoporoză.

Un studiu de pe 30 de ani, efectuat publicat în JAMA 2001/ 268;807-814-15 august examinat 248 adulţi-20-34 ani hrăniţi cu soia  între 1965-78, 563, lapte de vacă - fără efecte secundare.

Un amendament: laptele de soia nu are vit. B12 - se adaugă. 

 

Acţiunea izoflavonelor din soia

Genisteina, daidzeina şi glicetina nu produc, cum se zicea tulburări de reproducere, de sterilitate  sau ale glandei tiroide, ci din contra. 100 g soia are 42 g izoflavone, iar 100 g lapte de soia doar 252 micrograme, acţiunea acestora este de 1000 mai slabă ca E2 natural. Mai mult, ele stimulează sinteza globulinelor, ce leagă E2, scăzând forma liberă activă de E2, au şi proprietăţi antioxidante ale leziunilor oxidative:

- ale membranelor lipidice

- ale particulelor lipoproteice

- ale acidului dezoxiribonucleic

- ale leziunilor lipidice din bolile cv şi oncologice

- Izoflavonele prelucrează LDL, scăzând riscul ASC şi formarea plăcii de aterom.

- Scad neoplasmul mamar, pre şi postclimax. Protecţia este mai mare dacă se consumă lapte de soia încă din copilărie.

2001/ Atlanta - Congres Gastroenterologie – Efectele soia asupra gastritei şi colitei – acţiune antiinflamatorie – izoflavone.

2002/mai/Londra/”Conferinţa internaţională” – „Soia şi sănătatea” daidzeina produce un metabolit în intestin, sub acţiunea florei microbiene numit eqvol, cu acţiune foarte puternică antioxidantă dar şi cu acţiune estrogenică, cu acţiune pe receptorii acestora.

 

Saponinele din soia erau considerate antinutrienţi. Astăzi sunt dovedite ca (posibil şi antiinflamatorii):

- anticancerigene,

- hipocolesterolemiante,

- de stimulare a imunităţii

- antidiabetice

- boli cv

- neoplazii în special neo colorectal.

Soia conţine folat şi acid folic, iar vit. E este de 10 ori/carne.

                                      

Acuzaţii  noi, majore, infirmate.

 

- Internetul - acuza soia că are substanţe dăunătoare:

- inhibitorii de proteazele, lecitinele, acidul fitic şi altele.

Inhibitorii de proteaze sunt prezente în multe legume şi zarzavaturi, ca: napul, fasolea,  mazărea, sfecla, varza, etc. Soia are 5-6 inhibitori, cam  5-6 g la 100 de g. de boabe uscate.

Consumul de soia crudă produce tulburări de dezvoltare, ce  inhibă proteazele neutralizant, şi tripsina pancreatică, cu deficit proteic. Deci, soia să nu fie consumate crudă ci prelucrată termic. De ce ? Soia fiind foarte complexă, pentru a nu se deteriora, trebuie să fie protejată de degradare, şi Constructorul a pus antienzime termolabile pentru „conservare.” Mai mult, tripsina pancreatică umană este mai activă ca cea animală.

 

Date noi

- inhibitorii de enzime au acţiune antioxidantă, anticanceroasă şi chiar şi antiinflamatorie, reglând glicemia.

- mult criticatul acid fitic, care ar bloca absorbţia de Zn, Fe  şi Ca, aducând argumente” zdrobitoare” asupra consumului de soia, s-a dovedit neadevărat, deoarece, cantitatea acestuia în soia este mult prea mică pentru a fi atât de activ, rolul său pus de Creator ar fi de regla glicemia şi de protecţie anticanceroasă.

Mai mult, el activează celulele „natural killer, adică ”celulele ucigătoare” naturale, ce distrug celulele migratorii atipice şi canceroase, implicate în apărarea organismului. Şi ceva nou!

Fierul este o sabie cu două tăiuşuri, util şi ucigător. (Diana Fleming - Universitatea Tufls). Fe este un oxidant, iar in cantitate mare produce RLDO, ce produce boli degenerative.

Din 20 de aa, 8 sunt esenţiali, adică organismul nu îi poate sistetiza, şi trebuiesc aduşi din „import prin hrană”. Copiii mici au nevoie şi de histidină. (8+1=9). Se considera că soia nu are multă metionină, ce favorizează creşterea la şobolani. (nu şi la oameni în aceeaşi măsură – fiind utilă pentru fanere.)

În anul 1993 Administraţia pentru Alimente şi Medicamente SUA, proteinele de soia, lapte şi albuş de ou au valoarea maximă 1, ( Cazeina din lapte este cea mai cancerigenă) iar valorile proteice sunt mult mai mici decât ne închipuim.      

 

Soia şi cancerul

1997 - Judah Folkman Universitatea Harvard SUA, au comunicat o pseudodescoperire, despre o substanţă ce avea să „topească” tumorile la şoareci, numită endostatin. După experienţe în 2002 în revista Molecular Therapy, la 200 de bolnavi nu a apărut nici o vindecare de cancer. Era frumos să fie aşa…

- Bolile cv ocupă 60% din decese. În Anglia cancerul ucide  mai mult ca i.m. Neoplasmul  are 4 localizări majore: pulmonar, colon, sân şi prostată, fiind foarte scăzute în lumea a treia, dar crescând la emigranţii din aceste ţări, fiind deci boli de „Stil de viaţă,” dispărând în proporţie de 60-90%, prin reforme  în stilul de alimentaţie sau  prin oprirea fumatului.

- Fumatul favorizează cancerul de cavitate bucală, faringe, laringe, esofag, laringe, stomac, pancreas, şi vezică biliară.

- Cancerul poate apare prin mutaţii genetice din ADN, ce pot fi moştenite sau dobândite. Majoritatea sunt sporadice, localizate. Alimentaţia are un rol decisiv în boala canceroasă. Benzspirenul şi alte amine heterociclice din carnea friptă sunt dovedite cancerigene pentru neoplasmul de colon şi sân. Grăsimile în cantitate mare, fie de origine animală sau vegetală favorizează apariţia cancerului mamar.

- Alte substanţe din  alimente, previn neoplasmul, fie prin apoptoză (distrugând celulele canceroase), fie prin suprimarea mutaţiilor spontane nefaste, prin substanţe antioxidante, prin reducerea proliferării celulare sau a blocării metilării ARN-ului.

Excesul de proteine (chiar de soia) nu se depune, ci se eli-mină sub formă de uree şi alţi de alţi produşi ce sunt diuretice pentru Ca, scoţând calciu din oase, iar la femeile  în vârstă chiar favorizând osteoporoza.

 

 

Substanţe anticanceroase din produsele de soia.

- Încă din 1990 Institutul Naţional de Cancer  din SUA, a recunoscut existenţa unor substanţe anticanceroase în soia. Studiile au arătat incidenţa scăzută de neo-mamar la femeile se au în urină, cantităţi mari de riboflavone din soia. Erau docu-mente care atestau că acidul fitic, inhibitoarele proteazelor şi beta-fitosterolul au acţiune antineoplazică.

- S-au arătat efectele izoflavonelor din soia: genisteina şi daidzeina, asupra reducerii dezvoltării tumorilor neoplazice:

- blochează radicalii liberi ce pot determina mutaţii.

- protejează prin efectul lor antioxidant, oxidarea ARN-ului

- efecte antiestrogenice, pentru prevenirea neoplasmului de sân şi ovar

- stopează mutaţiile, ce pot produce alte tumori

- împiedică sau chiar blochează proliferarea celulară

- au efect antiangiogenetice, adică inhibă formarea vaselor sanguine se hrănesc tumora( visul lui Folkman).

- şoarecii noi născuţi au mai reduse tumori sau neo de sân dacă li se administrează genisteină. Deci au acţiune evidentă antineoplazică. Studii publicate din 1996, în Revista Clinical Chemistry /vol42. pg. 955-964 atestează rolul anticanceros al genisteinei şi al daidzeinei în reducerea riscului de apariţie al neoplaziilor, prin consumul regulat de soia, cu o încidenţă mică de cancer. (1Kg de boabe soia conţin 2g genisteină şi dadzeină.)

Mamele care alăptează, dacă folosesc soia, au o serie de avantaje şi ele şi copii lor, studiile făcute în Hawai, atestă acest lucru. Alăptatul reduce fertilitatea(în această perioadă), protejând mama şi copilul de patologia neoplasmului mamar. Anticorpii mamei protejează copilul de diabet zaharat, de moarte subită, de scleroză multiplă şi alte diferite infecţii sau viroze, la care mama are anticorpi, asigurându-i o mau bună dezvoltare intelectuală. S-a constatat faptul, că izoflavonele din soia sunt mai eficiente la copii, dacă mama consumă soia. Rata scăzută de cancer din rândul populaţiei din Asia, s-ar datora consumului de soia chiar înainte de naştere, sau după aceasta, în cea mai critică perioadă a vieţii, chiar din laptele de mamă.

 

Soia şi bolile cardiovasculare.

- Anual în SUA sunt 1 milion de decese prin bcv, în Japonia fiind mai scăzute. Principele cauze: grăsimile şi colesterolul în special LDL. 38 de studii arată că înlocuind proteinele animale cu soia, scad semnificativ, grăsimile, colesterolul LDL, crescând HDL. Scăderea lipidelor sanguine se datoreşte:

- întreruperea circuitului hepatobiliar

- modificări în metabolismul hepatic al colesterolului şi a lipoproteinelor

- influenţa sistemului endocrin.

- creşterea sintezei şi excreţiei de acizi biliari, ce scot astfel mult colesterol din circulaţie

- creşterea activităţii receptorilor LDL, ce-l fixează, scăzându-l  astfel din torentul sanguin.

Este cunoscut faptul că LDL este aterogen mai ales oxidat în: preparatele de patiserie şi cofetărie unde se amestecă ouă cu lapte praf, brânzeturi, parmezan, mezeluri, afumături, îngheţată. Acidul fitic fixând Fe din sânge împiedică oxidarea LDL.

Genisteina este şi antioxidant dar şi activează o serie de enzime antioxidante, reducând posibilitatea de oxidare a LDL şi blocând factorii de creştere ce dezvoltă leziunile ASC, dar şi adeziunea celulară, proliferarea celulară şi chiar angiogeneza, procese esenţiale creşterii plăci de aterom, ba mai mult inhibă tirozinkinaza, ce previne formarea trombozei la nivelul leziunii ASC.

Experienţe pe maimuţe timp de 14 luni, au arătat că hrăni-ea cu proteine din soia au redus cu 90% leziunile ASC, faţă de cele alimentate cu cazeină  din lapte. Hrănirea maimuţe cu soia a dus la creşterea răspunsului vasodilatator la acetilcolină a arterelor coronariene. Soia scad şi ASC, dar şi factorii de risc la animale şi oameni.  

 

UTILITATEA ALIMENTAŢIEI CU PRODUSE DIN SOIA

Administraţia pentru Medicamente şi Alimentaţie  din SUA au aprobat în anul 2002 susţinerea că”folosirea zilnică de 25g de proteine soia cu o alimentaţie săracă în grăsimi saturate şi colesterol poate reduce riscul bolilor de inimă.”

Un studiu anul 2000, SUA, pe maimuţe timp de 26 luni cu un regim aterogen cu 42% grăsimi. Apoi au fost ovarectomizate, după care s-a prelungit acest regim 36 de luni, dar o parte din maimuţe au primit proteine din soia cu fitoestrogeni. Cele ce au primit soia au prezentat o scădere a colesterolului total, LDL, trigliceride, cu creşterea HDL, şi diminuă leziunilor ASC din arterele carotide comune şi interne. Studiul a fost publicat.

Soia poate reduce manifestările ASC după menopauză, dar poate diminua sindromul post climax. S-a făcut un studiu cu 2 regimuri de 40 de grame de proteină din soia şi lapte pe două loturi. Cele ce au consumat soia au avut cu 45% mai puţine bufeuri ca celelalte.           

Alt studiu în care 4 săptămâni s-au dat 20 g de proteine soia, faţă de placebo de hidraţi de carbon, s-a observat o diminuare evidentă a bufeurilor.

Universitatea din Texas au descoperit că soia din alimente scade nivelul 17 beta E2 cu 25% şi progesteronului cu 45%. În Japonia nu există un cuvânt pentru bufeuri.

Osteoporoza este ameliorată cu proteina din soia, aceasta, conţinând fitoestrogeni. Studii au arătat că administrarea de 40 g proteină de soia, timp de 6 luni, a   a dus la o creştere  a conţinutului mineral al coloanei lombară, faţă de 40 g de cazeină.

Revista Phytochemisty 2001, 56(7), 733-9 arată că în culturi de ţesuturi, soia creşte activitatea osteoblastelor. Mai mult soia luată timp de 10 săptămâni a ameliorat memoria de scurtă şi lungă durată, iar la femeile în menopauză timp de 6 luni, a ameliorat memoria vizuală faţă de un grup ce a primit placebo. Soia poate ameliora funcţiile cognitive indiferent de vârsta şi sex. Soia şi produsele sale activează hipocampul şi scoarţa cerebrală frontală.

 

Avantajele folosirii boabelor de soia.

Ştiinţa a făcut progrese imense. Chimioterapia din anii*50 au ameliorat şi chiar a vindecat copiii de leucemie în proporţie de 90%. Dar cancerele de colon, mamar, pulmonar, prostată au progrese minime. Cancerele aruncă celule neoplazice, care pot genera tumori şi care îşi dezvoltă apoi autonom, generând vase de sânge, pentru hrană şi oxigen, iar din, 10 cancere, 9 sunt me-tastatice. Din 70.000 de medicamente anticanceroase, nici unul nu este panaceu.

S-a constatat  după studii bine documentate, că neoplaziile de sân, prostată, colon, şi chiar de plămân se întâlnesc mult mai rar la cei ce consumă în mod regulat soia.

În ultimii a 25 de ani, proteina soia s-a dovedit a fi foarte valoroasă dar şi foarte ieftină, având unele superiorităţi faţă de cele animale care pot produce ASC, osteoporoză şi chiar cancer din cauza acidifierii sângelui, fără să mai amintim acţiunea colesterolului sau grăsimilor, pe care le conţin.

S-a dovedit că proteina soia are acţiune hipocolesterolemiantă, antihipertensivă, anticanceroasă şi mai mult chiar favorizează formarea masei osoase.

Germinarea seminţelor de soia  aduce după sine efecte favorabile. Lecitinele din soia în proporţie de 2-3% au efect de emulgator, foarte activ. El conţine 30% uleiuri şi 70% fosfolipide care conţin acid linolic. Germinarea de 5 zile, creşte conţinutul de lecitină cu 22%, au arătat autorii francezi.

Boabele de soia conţin 2 % glicozide, alcătuite din izofla-vonoide şi saponine cu acţiune antitoxică, antimutagene, previn ASC  aortei şi hipercolesterolemia la nivelul colonului, iar prin germinaţia boabelor de opt zile, creşte concentraţia de sapo-nine de opt ori.

Fitosterolii din soia scad colesterolemia, blocând absorbţia colesterolului intestinal din alimentaţie sau bilă, având structură asemănătoare. Zilnic ficatul consumă 800 mg de colesterol,iar dacă această cantitate este inferioară, receptorii de LDL sunt activaţi, scăzând astfel fracţiunea liberă dăunătoare din sânge. Germinaţia boabelor de soia de 5 zile, creşte concentraţia fito-sterolilor de 3 ori. Soia are beta sitosterol, campesterol şi stig-masterol. S-a dovedit statistic că japonezele consumă soia şi au cea mai lungă viaţă şi au cea mai scăzută rată de neoplasm mamar.

Prin germinaţie fitoestrogenii din boabele de soia cresc până la… 200 de ori. Ei pe de o parte diminua acţiunea estrogenilor tari şi a testosteronului activat, dar le supleează lipsa după menopauză, ameliorând cancerul de sân, miometru  (sau de prostată, la bărbaţi).

DATE EXPLICATIVE DESPRE AMIDON, PENTRU A ÎNŢELEGE METABOLISMUL STACHIOZEI ŞI RAFINOZEI, GLUCIDE CONŢINUTE ÎN FASOLEA SOIA - BOABE.

Amidonul este un lanţ de polizaharide, legate între ele, iar enzimele specifice le secţionează în monozaharide. O parte din amidonul ingerat de om rămâne nedigerat de enzime din tubul digestiv uman 3 el poate fi clasificat întrei tipuri:

 

a. Tipul 1 care nu este digerat, nefiind suficient de bine meste- cat, pentru ca enzimele că aibă acces să acţioneze.

b. Tipul 2 este amidonul nativ. Acesta are o dificilă metabolizare la om din mai multe motive: amilaza umană are un randament mai mic (ex. amidonul din cartofi), fie din cauza dimensiunilor granulelor de amidon, fie un raport neadecvat între materialul cristalizat  şi amorf, sau arhitectura polizaharidului este mai complexă, (Amidonul din cartofi este alcătuit din 2 polimeri: amiloză şi amilopectină).

Cerealele au granule mici de amidon, între 1-30 de microni, sferice sau poliedrice. În banane şi cartofi ele sunt de 10-80 de microni. Toate alimentele au amidon rezistent. La 100 de grame pâinea are -1g, orezul - 4g, mazărea uscată - 5g, cartoful -5g, lintea -9g, fasolea 18g, aceasta fiind recomandată diabeticilor, din cauza unei absorbţii mai mici a  glucidelor.

c. Tipul 3 de amidon rezistent numit retrograd. Când amidonul este fiert în apă, granulele se gelatinizează, se umflă. Amilaza, în special se solubilizează uşor, amilopectina mai greu. Prin ră-cire, amilaza se recristalizează, ce duce la o scădere a absorbţiei  digestive. Produsele rezistente la enzime, neasimilate, se degra-dează în intestinul subţire sub formă de  acizi organici cu lanţuri scurte: acid acetic, propionic şi butiric, iar ca produşi secundari rezultând hidrogen, dioxidul de carbon  şi metan. Primii se ab-sorb uşor, energia nepierzându-se, gazele fiind şi ele în parte absorbite sau eliminate pe cale naturală. Acest amidon are valoare energetică de 2 kcal/g (8,3 kJ).

 

Acidul butiric sau butiraţii rezultaţi prin fermentaţie, dau energie preferată celulelor intestinale. Dar mai mult acest amidon retrograd  rezultat ajută la conversia bacteriană a acizilor biliari, în acizi deoxicolic şi litocolic, protejând mucoasa intestinală de efectul lor oncogen, pe de altă parte este un me-diu bun pentru flora microbiană autohtonă de a se dezvolta, păstrând echilibrul acesteia, faţă de germenii patogeni.

Boabele de soia au două glucide, stachioza şi rafinoza care sub acţiunea unei enzime 1,6, galactozidaza, (care din păcate este în cantitate mică în tubul digestiv) şi le transformă în zaharoză şi galactoză, ce se absorb în intestin. Dacă s-ar adăuga aceste enzime la preparatele din soia, ar diminua formarea de gaze. Această enzimă este activă doar în boabele germinate, cantitatea maximă fiind la  3-4 zile de germinare.

Boabele de soia mai prezintă o grupare de enzimă, numite lipoxigenaze, care produc hiperperoxizi din acizii graşi, dând boabelor un gust neplăcut, cu o închidere a culorii la tratament termic. Scurtarea perioadei de germinaţie la 24 de ore, duce la scăderea concentraţiei acestora.

Proteinele din soia conţin multe lizină, iar cerealele mai puţin, combinate ambele se echilibrează.